Dimineți triste blocate într-un deja-vu,
Obsesive și ritualice, dornice de un randevu.
Unde îmi sunt visele de porțelan?
Unde sunt simfoniile în acorduri de pian?
Unde ești înger, ce viitorul îl brodai?
Te caut și îmi doresc, să-ți mângâi, din nou, părul bălai.
O noapte polară mi-a invadat ființa,
Ploaia de cristale îmi amplifică suferința,
Armate de umbre îmi iau cu asalt conștiința,
Singurul scut ce a rămas este credința.
Cred că zeii nu m-au părăsit,
Cred că Soarele va fi prezent la răsărit,
Cred că bezna se va risipi,
Cred că ochii tăi de înger din nou vor sclipi.
PER
Sursa coloanei sonore, foto: YouTube,Positive Energy Relaxation Music