Când uși deja tu ai închis,
Mie, ce îmi rămâne?
Să trag perdelele pe rând,
Și să nu las întredeschise,
Decât ferestrele … la gând.
Și mi-au plecat zilele cu noroc,
Cele cu veselie,
Îmi arde sufletul în foc,
Și inima-mi este pustie.
Retrasă în cetate ești, între pereți văruiți cu tăcere,
De greu zăvor închis,
Cu zale sufletul îți e cuprins,
Protecție să-ți ofere.
Și-aș ciocăni de atâtea ori,
La ușile închise,
N-aș suferii atât de crunt
Un chin cu lacrimi grele.
Dar uși rămân la fel de reci,
Și cu zăvorul tras,
Înlăcrimat străjer te-aștept purtând iubiri pe veci,
Însă iubirea ta a încetat cu sufletul retras.
PER
Sursa coloanei sonore: YouTube,AShamaluevMusic