Fenomenul de polarizare al României privind localitățile mari cu un anumit nivel de bunăstare față de localitățile mici, în care sărăcia predomină, și-a făcut debutul încă de la începutul sec. XXI. Fenomenul s-a accelerat cu trecerea timpului, astfel că, pericolul excluderii sociale în localitățile mici din România, raportat la fenomenul similar din restul țărilor membre ale Uniunii Europene, este dublu potrivit Monitor social reproducând surse Eurostat1 pentru anul 2019. Chiar dacă există o tendință de atenuare a sărăciei și excluderii sociale înregistrată la nivelul anului 2022 în Uniunea Europeană, în România și Bulgaria, 47,9 % respectiv 43,1 % din populația rurală rămâne expusă. De asemenea trebuie menționat, faptul că, a fost înregistrat un decalaj urban – rural pentru anul 2022 în România de 29,00 procente, potrivit surselor Eurostat2.
Sărăcia, nesiguranța socială și lipsa factorilor de confort duc la migrație, în special a populației active, din orașele mici spre orașele mari și/sau spre alte țări din Uniunea Europeană. Această migrație are efecte dezastroase în potențialul de revigorare / dezvoltare al orașelor mici.
Oportunitatea investițiilor private, ca factor de stăvilire al sărăciei și nesiguranței sociale, este direct proporțională cu bazinul forței de muncă (mărime, tip, nivel calificare, grad de îmbătrânire, grad de confort, etc), cu legăturile de transport ale urbei atât în interior cât și în exterior, cu facilitățile fiscale oferite, cu predictibilitatea legislativă, etc. La o analiză sumară a acestor factori se poate constata că asupra legăturilor de transport, asupra facilitaților fiscale, a nivelului de confort al resursei umane, a nivelului de specializare a resursei umane, administrațiile locale pot interveni, au mijloacele de rezolvare. La momentul actual sunt orașe mici, cu populația sub 100.000 de locuitori, care au rezolvat și continuă să rezolve cerințele necesare satisfacerii populației și de oportunitate pentru investiții și cu toate acestea populația acestor orașe continuă să scadă, investițiile tot nu vin.
Studiu de caz Municipiul Reșița
Capitala Banatului Montan, se înscrie în categoria municipiilor cu o populație sub 100.000 de locuitori în anul 2024 (World Population Review4 – 60.184 locuitori, Populatia.ro5 – 58.393 locuitori), a cărui administrație a fost permanent preocupată de satisfacerea indicatorilor de bunăstare a populației, investind pe palierele de interes primare. În ultimii ani au fost reabilitate – modernizate 71,4% școli gimnaziale, 85,7% licee și colegii, 62,5% grădinițe și creșe, s-au construit și se construiesc creșe și grădinițe, a fost promovat învățământul dual, au fost construite noi terenuri de sport și săli de sport în structura educațională, a fost revitalizat – modernizat transportul public, au fost reabilitate energetic – estetic numeroase blocuri de locuit, au fost construite două blocuri de interes social, este în curs de finalizare un centru multifuncțional de interes social, se construiesc noi drumuri, alternative de deplasare la cele existente pentru decongestionarea traficului s-au reabilitat și se reabilitează drumuri existente. Sunt în diverse faze noi investiții, construirea și echiparea unui campus, construirea și echiparea unui nou spital, realizarea unei noi legături între cei doi poli ai urbei, reabilitarea unor zone rezidențiale, construirea unor drumuri expres cu patru benzi Reșița – Caransebeș respectiv Reșița – Voiteg, modernizarea rutei feroviare Reșița – Voiteg, construirea Domeniului schiabil Semenic, etc6. Toate aceste investiții fac din urbea reșițeană un exemplu de ”bună practică”, plasând Municipiul Reșița în topurile de performanță a orașelor din România7,8,9,10.
Cu toate politicile practicate, cu investițiile, administrației publice, prezente și viitoare, declinul demografic nu se oprește. Cifrele sunt grăitoare, grad ridicat de îmbătrânire (populația 60 – 69 de ani – 17,54% fiind sectorul cel mai mare), natalitate scăzută, populația între 0 – 9 ani reprezintă 8,18% sub media națională de 10,4% 5,11. Urbea reșițeană nu reușește să fie atractivă pentru tineri, aceștia continuă să migreze, lor li se alătură inclusiv părți din populația matură activă ce caută o securitate existențială și satisfacerea unor simple nevoi: viață socială (teatru, muzee, spectacole, operă, cinematografe, restaurante cu meniu diversificat, cluburi, terase, săli de fitness, shopping, etc), oportunități în carieră prin raportarea la o ofertă mare de locuri de muncă, transport public rapid și diversificat, servicii medicale profesioniste, șanse educaționale diversificate, acces la o piață imobiliară mare și diversificată.
Se poate concluziona ușor că în această ”confruntare” cu polarizarea orașelor, cu stăvilirea migrației, cu scăderea natalității, administrațiile publice locale fără aportul sectorului privat, vor pierde. Vremea investițiilor străine se pare că a apus. Situația viitoare pare din ce în ce mai sumbră, prognozele financiare anunță o perioadă imediată marcată de contracții investiționale, de diminuare a locurilor de muncă și a veniturilor populației în întreg spațiul Uniunii Europene, rămân astfel doar investitorii autohtoni. Nu trebuie să avem așteptări de investiții majore generatoare de sute sau mii de locuri de muncă, acestea clar nu se vor realiza, nici nu exista premisa pentru așa ceva, dar pot fi realizate investiții inovative autohtone, generatoare de venituri acceptabile și cu un impact benefic asupra comunității. Cheia succesului constă în vehicularea unei mase monetare îndestulătoare în cadrul comunității adusă de entități care nu au sediul în urbe. Cum ar fi, ca în fiecare săptămână, comunitatea prin mediul său privat să absoarbă între 200.000 și 300.000 euro, 9.600.000 – 14.440.000 euro pe an? Părți din acești bani, urmând ciclul legal se vor regăsi și în Bugetul local apoi în bunăstarea locuitorilor. Această infuzie de masă monetară va sta și la crearea de noi locuri de muncă, la diversificarea vieții sociale, la dezvoltarea pieței imobiliare, la eradicarea sărăciei și excluderii sociale, la stoparea migrației forței de muncă. Se vor deschide oportunități de racolare de forță de muncă din alte zone, urbea ar putea deveni un pol de atracție pentru persoanele tinere. Pentru a avea aceste intrări de flux numerar trebuie să convingem 10.000 de oameni sa vină săptămânal în Reșița și să cheltuie între 200 și 300 euro (cazare, parcare, mâncare, combustibil, bilete pentru evenimente, alte cheltuieli), cel puțin. Administrația locală promovează o investiție inovativă prin realizarea unui proiect de transformare a unei structuri industriale ce străbate municipiul, funicularul, într-un loc de distracție – socializare inedit. Există așteptări ca și mediul privat autohton să genereze investiții inovative care să convingă parte din cei 10.000 de oameni să viziteze și să cheltuie săptămânal în Reșița. Imaginați-vă un parteneriat public – privat în care se realizează o investiție ce vizează realizarea unei structuri zvelte cu acoperiș și pereți retractabili, capabilă să primească 10.000 de spectatori (locuri doar în picioare), cu o scenă generoasă, dotată cu sisteme de sonorizare de ultimă generație, ce poate funcționa în condiții de securitate și microclimat prielnic 12 luni din an, pentru organizarea săptămânală de evenimente. Cu un management eficient și pro activ capabil să asigure ”sold out” la toate evenimentele săptămânale, vom avea cei 10.000 de vizitatori și se vor realiza și locuri de muncă necesare susținerii acestei activități.
În altă ordine de idei, România are nevoie de politici de stat care să gestioneze acest fenomen al polarizării României, legislații stimulative pentru mediul privat din municipiile și orașele cu o populație sub 100.000 de locuitori care să creeze mediul propice pentru investiții. Nu trebuie neglijată nici abordarea privind acordarea de sprijin financiar stimulativ pentru administrațiile publice care investesc și sunt preocupate de creșterea prosperității urbei și care în anumite situații din cauza bugetelor locale modeste nu pot accesa fonduri de dezvoltare, pentru că nu pot susține contribuția lor de cofinanțare în bugetul proiectului.
Sper să avem inteligența de a identifica soluțiile salvatoare și voința de a le implementa în România.
PER
1 https://monitorsocial.ro/data/romania-se-polarizeaza-intre-orase-mari-cu-o-prosperitate-inalta-si-localitati-urbane-si-rurale-mai-mici-in-care-saracia-este-considerabila/
2 https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=SDG_10_-_Reduced_inequalities
3 http://www.dpfbl.mdrap.ro/populatie_uat-uri.html
4 https://worldpopulationreview.com/cities/romania/resita
5 https://populatia.ro/populatie-municipiul-resita-judetul-caras-severin/
6 https://www.libertatea.ro/stiri/orasul-industrial-cenusiu-transformat-radical-cu-bani-europeni-pretul-mediu-al-unui-apartament-s-a-triplat-in-opt-ani-4897151
7 https://urbanizehub.ro/analiza-topul-celor-mai-inspirationale-orase-din-2024/
8 https://cursdeguvernare.ro/city-index-2024-specificul-oraselor-din-romania-si-top-urile-surprinzatoare-de-peformante.html
9 https://www.radioresita.ro/actualitate/municipiul-resita-intr-un-top-al-celor-mai-eficiente-administratii-publice-din-romania
10 https://adevarul.ro/economie/care-sunt-orasele-din-romania-care-au-atras-cele-2371579.html
11 https://reper24.ro/ioan-popa-este-un-semnal-de-alarma-trebuie-sa-oprim-aceasta-scurgere-de-resurse-umane-din-resita/
Sursa coloanei sonore: YouTube Renunciation – Asher Fulero