Ne naștem aparent liberi, apoi pe zi ce trece devenim din ce în ce mai sclavi. Sclavii propriilor slăbiciuni, sclavii unei societăți, care după 2.023 de ani de la nașterea lui Isus Hristos, nu s-a modificat decât în complexitate, dată de tehnologia vremii. Ca și acum 2023 de ani suntem la fel de lacomi, la fel de dornici de avuții materiale, la fel de violenți, la fel de războinici, la fel de dominatori, la fel de nemiloși, la fel de … departe de Dumnezeu.
Creștinismul proclamă jertfa lui Isus Hristos ca fiind calea prin care Dumnezeu eliberează, sau salvează, omenirea din păcat și moarte. Cel dintâi om, Adam, a fost creat perfect, fără păcat cu ipoteza vieții veșnice în Raiul promis. Păcatul l-a izgonit din Rai și a pierdut promisiunea vieții veșnice, el și toți urmașii săi ce s-au vândut păcatului și morții.
Eliberarea prin răscumpărare făcută de Isus Hristos prin sângele său este mijlocul legal necesar în fața lui Dumnezeu pentru ca păcatele oamenilor să fie nu doar iertate, ci și eliminate. Astfel că, prin jertfa sa, Isus Hristos a mântuit omenirea, a creat momentul T0 când ființa umană a fost din nou fără de păcat.
Prea slabi, prea ignoranți, prea departe de dumnezeire, nu am înțeles nici atunci, nici acum, jertfa lui Isus Hristos.
Alergăm permanent după … ceva , după ispite vremelnice, ne ascundem vina în regulile societății.
Viața noastră este ”drumul crucii” până la Golgota fiecăruia.
Dacă privim în urmă și găsim în viața noastră sacrificiu, dăruire, iubire, compasiune, țel, putere, determinare, iertare, renunțare de sine, acceptarea durerii, mărinimie, voință, blândețe, umilință, atunci ”drumul crucii” noastre va duce spre dumnezeire.
”Pentru că Eu v-am dat o pildă, ca și voi să faceți cum am făcut Eu” (Ioan 13:14-15).
Hristos a înviat!
PER
Sursa coloanei sonore: YouTube,Manastirea Bujoreni