Mi-e dor de ziua când ne-am cunoscut,
Îmbrățișat de un val atemporal, am renăscut,
De soare blând zămislit din mare,
Curmând fantome din trecut, amare.
Mi-e dor de verdele din ochii tăi,
Din dulce septembrie, cuprinși de vâlvătăi,
De dune de nisip udate de raze de soare,
Tărâm abundent în viață și culoare.
Mi-e dor de chipul tău în briza dimineții,
Mirific, izvor să-l cânte pictorii și poeții,
De zgomotul marin în tonuri line,
Reprodus în balade de violine.
Mi-e dor de trupul tău înlănțuit de valuri,
Vis frumos reflectat în idealuri,
De zborul păsărilor spre neant,
Cărare presărată cu potențial aspirant.
ENGELBERT REMUS POTOCEAN
DREPTURI DE AUTOR
Reșița, 01.02.2025
Sursa coloanei sonore: YouTube, Bellissimo – Doug Maxwell
