Marți, 3 decembrie 2024, președintele Coreei de Sud, Yoon Suk Yeol, a decretat legea marțială.
Peninsula Coreeană, la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, în anul 1945 la Yalta, a fost împărțită în sfere de influență între cele două câștigătoare, nordul demarcat de paralela 38 intră în sfera sovietică, sudul în sfera S.U.A., astfel se formează două entități statale, Republica Populară Democrată Coreea și Republica Coreea. La 25 iunie 1950, nordul comunist invadează sudul și se declanșează războiul, care se va încheia în 1953, nu printr-o pace și doar printr-un armistițiu ce este în vigoare și în prezent. Nordul comunist sprijinit de U.R.S.S și Republica Populară Chineză alunecă spre una dintre cele mai apăsătoare dictaturi bazată pe cultul personalității devenind prima dinastie comunistă din istorie. Sudul sprijinit militar și economic de S.U.A. intră într-o perioadă plină de controverse și politici promovate și întreținute de guvernul american.
Istoria Coreei de Sud abundă în decretarea legii marțiale, prima dată fiind instaurată în 1948, urmată până în prezent de alte 12 situații similare. Până la sfârșitul anilor 90, de când s-a instaurat o perspectivă democratică, viața Sudului abundă de dictaturi personale și militare bazate pe oprimare, persecuții violente. Represiunea violentă realizată de guvern in anul 1979, cunoscută ca Masacrul din Gwangju, este încă vie în memoria coreenilor. Chiar și după anii 90 guvernele au fost zdruncinate de fapte grave de corupție, cu suspendări de mandate prezidențiale și arestări.
Toate acestea s-au desfășurat sub umbrela S.U.A. care încă de la semnarea armistițiului din 1953 are cantonată în Coreea de Sud o armată de aproximativ 29.000 de soldați americani în cele 76 de baze construite. Prezența soldaților americani în Coreea de Sud este din ce mai puțin dorită, un sondaj realizat în rândul populației a evidențiat faptul că majoritatea tinerilor sub 40 de ani nu agreează prezența militară americană. Motivația lor este dată de îngrijorarea că, din cauza prezenței soldaților americani, într-un potențial conflict cu China, țara lor ar deveni o țintă pentru China și aliații ei. Argumentul că prezența militară americană reprezintă un factor de securitate la amenințările Coreei de Nord și un mediu generator de stabilitate și democrație este viu discutat inclusiv în societatea americană ținând cont de evenimentele trecute și recente, istoria Coreei abundă de dictaturi, retragerea haotică din Afganistan în urma căruia au rămas zeci de mii de oameni fără nicio protecție, bazele militare americane din state cu regim autocratic, Qatar, Arabia Saudită, Bahrain, etc. Într-o analiză cu ceea ce s-a întâmplat în America de Sud în perioada de efervescență revoluționară condusă de Che Guevara, S.U.A. a finanțat și promovat dictaturile de dreapta, astfel că, dictaturile din istoria Coreei de Sud pot fi explicate.
Revenind la prezent trebuie știut că, Constituția adoptată la 25 februarie 1988, proclamă Coreea de Sud ca fiind o republică prezidențială. Președintele ales prin vot direct pentru un mandat de 5 ani împreună cu Cabinetul (Consiliul de Stat), numit de către președinte la recomandarea prim-ministrului, exercită puterea executivă. Parlamentul (Adunarea Națională) este unul Unicameral reprezentând puterea legislativă. Ultimele alegeri parlamentare din aprilie 2024 au creat o majoritate în Parlament formată de Partidul Democrat de centru-stânga având 176 de locuri din cele 300, Partidul Puterii Poporului (PPP) al președintelui Yoon ocupând 109 împreună cu partidul său satelit, restul locurilor fiind ocupat de alte partide mai mici.
Într-o situație suspicionată de corupția cabinetului său, de acte de corupție săvârșite de soție, cu o stare politică dominată de opoziție în parlament, președintele Yoon Suk Yeol, a instituit legea marțială printr-un comunicat la televiziunea națională. Motivația actului său a fost, faptul că, opoziția simpatizează cu nordul comunist și pune în pericol libertatea poporului precum și diverse amenințări statale ce vin din Coreea de Nord. După anunț, structurile de forță au invadat Parlamentul de la Seul, parlamentarii opunându-se acestei mișcări de îngrădire a libertăților.
Motivația ”subțire” a președintelui pentru ordinul de instituire a legii marțiale, mi-a adus aminte de o situație similară petrecută de curând în… Europa, într-o țară aflată la fel sub umbrela S.U.A., tot cu un atac la democrație.
Lovitura de Stat, așa cum au numit-o liderii opoziției coreene, a durat 6 ore, armata a reintrat în cazărmi. În tot acest timp opoziția parlamentară s-a mobilizat exemplar, coreenii au ieșit în stradă, în fața Parlamentului, după unele surse, au fost aproximativ 1.500.000, după altele, câteva sute de mii.
Viitorul președintelui Yoon Suk Yeol este stabilit, va fi demis și anchetat.
Ce rămâne după?
Coreea a învățat încă o lecție privind lupta sa pentru libertăți și democrație. Se vor organiza alegeri pentru viitorul președinte și în situația în care orientarea se menține ca în Parlament, viitorul Președinte va fi unul de centru-stânga.
Ce schimbări vor fi în politica Coreei de Sud?
Plecând de la deschiderea Partidului Democrat spre o mai mare colaborare și detensionare a relațiilor se vor redeschide canalele de comunicare cu Coreea de Nord. În raport cu prezența armatei S.U.A. în peninsulă situația nu se va schimba, vor fi tensiuni însă, în plan economic odată cu venirea la Casa Albă a Președintelui Donald Trump și implementării politicilor sale protecționiste. Se vor multiplica schimburile economice cu China, China fiind la ora actuală principalul partener economic al Coreei de Sud, și se vor rearanja relațiile economice cu Japonia.
La final… admirație pentru coreeni pentru modul cum au reacționat.
PER
Sursa coloanei sonore: YouTube Distrust The System – The Soundlings